Cinci intrebari pentru aspirantii la export

marți

25

oct.

turcia-2012-ankaraAcest articol este destinat firmelor de tehnologie care vor sa exporte si sunt foarte seriosi in legatura cu asta, adica vor sa abordeze exportul ca o directie strategica majora pentru urmatorii ani.

Iata principalele intrebari la care trebuie sa raspunda aspirantul la export si tipul de raspunsuri pe care trebuie sa le dea, ca sa merite sa continue acest demers:

  1. Cat de departe vrei si poti sa mergi cu aceasta noua directie strategica?
    Exportul este o intreprindere scumpa si de durata, daca vrei sa o faci bine si sa ai succes constant si pe termen lung. Va trebui sa aloci suficiente resurse pentru a avea succes, atat in etapa initiala de pregatire, cat si dupa ce vei fi inceput deja sa livrezi primilor clienti. Mai mult, strategia ta de export va trebui sa fie coerenta si complementara strategiei pentru piata interna.
  2. Esti gata sa-ti transformi intreaga companie?
    Va fi nevoie sa transformi intreaga companie, vor fi investitii de facut, va trebui sa creezi un departament specializat si va trebui sa-l finantezi inainte sa vezi rezultate.
    Chiar daca numai un singur departament va lucra zilnic pentru export, cel mai probabil va trebui sa faci schimbari la nivelul intregii companii: specialistii tehnici vor trebui sa vorbeasca limbi straine; metodele de project management ar putea necesita schimbari; infrastructura de project management si change management; certificarile specialistilor tehnici; departamentul de testare; documentarea; probabil vei avea nevoie de sa imbunatatesti technical writting; website-ul si colateralele de marketing vor trebui schimbate etc.
  3. Esti gata sa investesti cu rabdare?
    In primul an in care am lucrat la SIVECO Romania nu a vandut nimic. La inceputul celui de-al doilea an am castigat un contract de 3,5 milioane de dolari, luptand contra Oracle, HP si Siemens.
    In primul an petrecut la Teamnet International, nu am vandut nimic. La inceputul celui de-al doilea an am semnat un contract de 1,2 milioane de euro pentru Guvernul Serbiei. Pentru a vinde in Serbia am dormit 55 de nopti in hotelurile din Serbia, adica am petrecut undeva la 70 de zile in Serbia, intr-un singur an. Factura mea de telefon mobil ajusese la 4800 lei (Serbia si Turcia sunt tari non-UE, cu tarife mari de roaming), pana cand am decis sa-mi iau numere locale de telefon si cartele de date.
    In mai putin de trei luni de la angajarea in TotalSoft, am semnat un contract evaluat initial la 550 mii euro, care a depasit in final cu mult aceasta valoare. Da, dar asta s-a intamplat pentru ca am primit un lead de la un om de afaceri lituanian pe care il cunoscusem cu un an in urma.
  4. Esti competitiv, ai ce oferi la export?
    Daca ti se pare dificila infruntarea cu competitia din Romania, stai sa vezi cu ce monstri te vei confrunta la export: giganti de resurse umane precum India; companii sofisticate din pietele europene si din SUA; vecini ambitiosi ca Bulgaria; companii low cost precum cele din India, China, Vietnam, Ucraina sau Filipine. Daca nu te pregatesti, vei fi ca un pestisor de parau care a ajuns din greseala in mare si se intalneste cu Marele Alb.marlin-dory-and-shark
    Ideea este ca, daca nu esti un castigator pe piata locala, nu are niciun rost sa incerci sa cuceresti piete straine.
    Ceea ce vinzi trebuie sa fie cautat in pietele externe. Cand eram atasat comercial in Costa Rica, am avut dificultati sa conving un producator de calorifere ca nu poti vinde asa ceva intr-o tara tropicala, cu temperaturi care nu scad sub 18 grade Celsius.
  5. Esti gata sa accepti ajutor?
    Daca nu ai experienta la export, sau ai facut numai contracte conjuncturale, atunci ar fi bine sa nu faci aceasta calatorie de unul singur. Fie apelezi la un consultant cum sunt eu, fie iti angajezi un specialist in export cu experienta relevanta si demonstrabila, dar nu merge pe calea incercare-si-eroare, pentru ca va dura mult si vei pierde bani!

Ai aici un link catre un studiu de caz legat pe un client care dorea sa abordeze sectorul de aviatie cu profil de aparare din Turcia: Business Consulting 4 Defense

Batalia pentru telefonul tau

luni

17

aug.

Dependența de smartphone e o maladie modernă, de dată recentă. Un studiu comandat de Google si intitulat „homo smartphonicus”, comentat săptămâna trecută în media românească arată că 60% dintre utilizatorii de Internet Mobil din România își consultă aplicațiile preferate în fiecare dimineață. 6 din 10 români își consultă telefonul în timp ce se uită la televizor.

Companiile de retail, de comerț electronic, companiile din mass media, sălile de fitness, clinicile medicale, saloanele de înfrumusețare, companiile din tot spectrul B2C, uneori și din B2B se luptă pentru atenția utilizatorului de smartphone.

Se dă o bătălie crâncenă pentru un loc în memoria telefonului tău și, mai ales, un loc în memoria rezidentă a telefonului tău. Să ai o aplicație instalată în telefoanele a milioane de oameni e bine. Să ai o aplicație care rulează continuu în telefon și trimite notificări posesorului e încă și mai bine. Conform aceluiași studiu, 47% dintre românii utilizatori de smartphone declară că își verifică telefonul de câteva ori pe zi, numai 5% declarând că verifică notificările numai în timpul liber.

Odată instalată aplicația ta în telefonul clientului, ai șansa unei comunicări permanente, directe, bidirecționale, cu clienții tăi, o situație de vis pentru orice marketer.

Evident, memoria telefonului tău nu este nelimitată, așa încât nu poți spera ca utilizatorii să instaleze un număr mare de aplicații, să accepte notificări din partea lor și să le și citească. Sunt peste 1,6 milioane de aplicații în magazinul online Google Play folosit de utilizatorii sistemului Android și 1,5 milioane de aplicații în magazinul virtual Apple. În aceste condiții, simpla prezență în magazin nu înseamnă nimic.

Smartphoneurile românilor sunt dominate de Facebook (64%) și aplicații de comunicare ca Skype și WhatsApp (52%). Este interesant de remarcat că nicio aplicație autohtonă nu se ridică în top cât să fie menționată de autorii studiului.

Statista, un portal de statistică, publică o prognoză care apreciază că veniturile din aplicațiile mobile ar putea ajunge la 76,52 miliarde de dolari în 2017.

O nouă economie s-a născut și crește cu ritmuri amețitoare în baza internetului mobil. Orice companie condusă cât de cât competent trebuie să aibă o strategie în ce privește internetul mobil. Orice companie trebuie să aibă o strategie care să îi confere o poziție relativ la telefoanele clientelei sale. Lupta e dură și o strategie bună ar putea fi să te aliezi cu unul dintre învingători, să te alături Facebook, sau Amazon, sau eMag, sau oricărui alt jucător care a câștigat deja o poziție în telefoanele mobile ale clienților tăi, în loc să încerci să devii una dintre aplicațiile instalate pe telefonul clientului, de preferință allways on sau cu notificările activate.

Trăim într-o lume în care o aplicație instalată în telefoanele a milioane de oameni este un activ mai valoros decât fabrici sau conturi doldora de cash, căci multe companii vor investi sume impresionante în încercarea de a-și asigura un loc în telefonul tău, fără succes. Asistăm la achiziții de companii care nu au alt activ decât o aplicație mobilă de succes, cu sume impresionante. Acestea vor păli însă în fața tranzacțiilor viitorului, care vor consemna achiziții multimiliardare ale unor companii fără alt activ decât o aplicație populară.

Articol publicat inițial în Forbes.ro

Factorul Cercetare Dezvoltare. Cum sa-ti incepi activitatea de cercetare in 5 pasi

luni

11

mai

Majoritatea companiilor romanesti nu au nici un fel de investitie in Cercetare Dezvoltare. Asta nu inseamna ca nu inoveaza niciodata, sau ca nu isi largesc portofoliul niciodata.

Majoritatea companiilor romanesti inoveaza la cererea clientilor lor, ca raspuns la o oportunitate imediata pe piata. E bine ca inoveaza. E rau ca o fac la intamplare, dezordonat, fara legatura cu strategia.

Inovatia, crearea de capital intelectual sunt calea catre diferentiere, catre unicitate, catre preturi mai mari, catre nise de piata, catre stimularea cererii, depasirea competitiei, catre tot ce inseamna progres in afaceri.

Am discutat chestiunea asta cu mai multi antreprenori. Majoritatea se plang de lipsa fondurilor pentru R&D. Ei se gandesc la R&D ca la un departament, nu ca la un proces.

Iata cum iti poti incepe activitatea de R&D, fara sa dispui de un departament specializat si fara sa fi devenit corporatie peste noapte.

Pasul 1: Strategia ta

In pasul 1 trebuie sa-ti revizuiesti strategia. Daca n-ai una, pasul 1 este sa-ti definesti strategia, altfel nu avem despre ce vorbi.

  1. Unde esti acum?
  2. Unde vrei sa ajungi?
  3. Pe ce piete concurezi?
  4. Care este strategia ta de pozitionare?
    1. Cost leadership? Sau
    2. Diferentiere? Sau
    3. Focus?
  5. Care e sursa avantajului tau competitiv? Daca nu poti identifica un avantaj competitiv, atunci ce avantaj competitiv doresti sa dezvolti? Unde esti acum si unde trebuie sa ajungi?
  6. Cine sunt competitorii tai?
    1. Care este pozitionarea lor?
    2. Ce strategie urmeaza?

Pasul 2: Analiza oportunitatilor de piata

Acum trebuie sa gasim teme de cercetare.

  1. Imparte piata in segmente de consumatori si nise de piata.
    1. Care e pozitia ta pe fiecare segment?
    2. Exista nise de piata?
      1. Cine le ocupa?
      2. Cat de bine acopera cererea?
      3. Exista nise de piata pe care nu le deserveste nimeni cu un produs specializat?
  2. Ce oportunitati prezinta piata?
    1. Ce ar determina o schimbare in situatia competitiva pe pietele pe care activezi?
      1. Un produs nou, cu trasaturi distincte, cerute de anumiti clienti, dar neoferite de nici un competitor.
      2. Acelasi produs, dar insotit de un serviciu neoferit, cum ar fi creditare, sau inchiriere.
      3. O scadere masiva a pretului.
      4. O exacerbare a unei caracteristici a produsului, foarte importanta pentru un numar considerabil de clienti, cum ar fi durabilitatea.
      5. Altceva.. realitatea e complexa.
    2. Ce modificare in modul in care produci, livrezi, distribui, incasezi, ar constitui o schimbare revolutionara si apreciata de piata?
    3. Ce tehnologii noi ameninta sa schimbe fundamental piata ta?
    4. Ce piete noi ar putea avea nevoie de produsele si serviciile pe care le vindeti voi in mod obisnuit.
    5. Ce schimbari au avut loc in piete mai dezvoltate si nu au ajuns inca sa influenteze piata noastra? E o chestiune de timp pana cand schimbarile fundamentale se propaga de la pietele cele mai dezvoltate catre cele mai putin avansate. Pentru observatorii inteligenti, aceste schimbari anuntate reprezinta ocazia de a schimba situatia competitiva pe piata nationala.
  3. Care ar fi rezultatele economice ale fiecarui proiect pe care il analizezi? Estimeaza, in linii mari, care ar fi rezultatul asupra cotei de piata, profitabilitatii, cifrei de afaceri etc.

Pasul 3: Proiectul tau

Acum este momentul sa decizi ce ar trebui sa faci. Din lista oportunitatilor de la pasul doi, selecteaza doua-trei pe care le doresti si care ar avea un impact real daca le-ai putea face.

Acum calculeaza resursele de care este nevoie pentru a face aceste proiecte de cercetare. Nu trebuie sa te gandesti numai la bani, gandeste-te la oamenii de care ai nevoie, echipamente, know-how, spatiu, tot ce este necesar.

Pasul 4: Care sunt resursele de care dispunem

Acum, ca avem o lista de proiecte si stim cat ar putea costa si ce resurse ar necesita, e timpul sa facem inventarul resurselor de care dispunem:

  1. Oameni. Nu te bloca numai in gandirea de tip totul sau nimic. Daca ai doi specialisti care ar putea participa la proiect dar ai nevoie de ei in livrare, vezi daca ai putea sa-i aloci o zi pe saptamana, de exemplu.
  2. Bani. E nevoie sa stii cati bani poti pune la bataie, sau poti obtine pentru finantarea temporara a proiectului.
  3. Echipamente, spatiu, masini etc.

Acum compara ce e nevoie cu ce ai si hai sa vedem de unde facem rost de diferenta.

Pasul 5: La vanatoare de resurse

Mai intai avem nevoie sa limitam lista scurta la un singur proiect. Da, in momentul acesta trebuie sa te decizi pe care dintre ele vrei si ai sanse sa-l faci.

Luam proiectul castigator si incepem sa cautam resurse. Unde?

  1. Finantari europene si nationale. Proiectele europene sunt o sursa minunata dar uneori trebuie sa astepti un program care sa ti se potriveasca. E ok, pentru ca odata identificat programul, poti sa te pregatesti in asteptarea lui.
  2. Co-investitie in cercetare. Programele europene te imping uneori sa faci consortii si sa imparti rezultatele cercetarii. De ce sa nu o faci si fara proiect european? Poate unii dintre furnizori sau clienti ar fi interesati sa co-investeasca in proiectul tau de cercetare. Uneori chiar competitorii pot sa cada de acord sa co-investeasca, urmand sa valorifice rezultatul impreuna sau separat, conform intelegerii si cu respectarea legilor concurentei.

Pasul 5: Actiunea

Tot planul nu este altceva decat un exercitiu intelectual, daca nu il aplici. Stabileste data la care se infiinteaza departamentul tau de Cercetare-Dezvoltare, cu ce resurse si ce obiective. Nu conteaza daca obiectivul initial este sa incepi programul de cercetare, sau sa gasesti resursele necesare pentru a finanta primul tau proiect de cercetare. Conteaza daca actionezi.

 

The harder I work, the luckier I get

duminică

22

feb.

Luck-is-a-dividend-of-sweat.-The-more-you-sweat-the-luckier-you-get-Raymond-Albert-Ray-KrocAceasta afirmatie pare sa apartina lui Coleman Cox (1922). Unele surse o atribuie lui Thomas Jfferson sau altor autori. In fine, nu conteaza cine a zis-o prima data.

Visul oricarui vanzator, marketer, este sa tinteasca perfect potentialii clienti. O profilare perfecta, care sa te duca la cei care sunt clientii ideali pentru produsul/ serviciile pe care le vinzi. Adio vizite la client pentru leaduri care trebuie descalificate, adio oferte costisitoare pentru clienti care de fapt nici nu vor cumpara nimic, doar activitate bine focalizata catre cei care chiar merita efortul, atentia si dedicatia noastra! Suna bine, nu-i asa?

In fapt, suna prea bine ca sa fie adevarat. Oricine are suficienta experienta in vanzari si marketing stie ca profilarea clientilor este necesara, dar ca nu te poate duce la rezultatul de vis descris mai sus.

Ceea ce functioneaza cu adevarat este munca. Cu cat te intalniesti cu mai multi potentiali clienti, cu atat vei vinde mai mult. Adesea, cei care pe hartie trebuiau sa fie cei mai „hot” clienti, nu cumpara. Adesea nu cumpara pentru ca acele conditii prezumate, care ar fi trebuit sa conduca la o nevoie stringenta pentru oferta ta, nu exista pe teren. Viata e mai complexa decat se vede pe ecranul computerului sau pe fereastra biroului tau.

Tocmai pentru a surprinde aceasta compelxitate, aceasta varietate, recomand sa introduci intre tintele tale cel puti 10% clienti atipici, clienti care pe hartie nu ar trebui sa fie interesati de ceea ce vinzi tu. O analiza atenta, fara prejudecati, iti va revela din cand in cand o cateorie noua de clienti, oportunitati noi, la care nu te-ai gandit si poate ca nici concurenta nu le-a observat inca.

Munca da rezultate: cu cat ai mai multe intalniri de vanzare, cu atat vei vinde mai mult!

De ce au ignorat companiile romanesti sugestia guvernului de a dezvolta comertul cu Rusia

vineri

19

sept.

russiaDe-a lungul timpului politicieni de stanga si de dreapta au sugerat companiilor romanesti ca trebuie sa recastige piata rusa, ca acolo ii asteapta oportunitati de nerefuzat. Companiile romanesti nu prea s-au inghesuit. Companiile multinationale prezente in Romania da, dar imi e greu sa cred ca datorita sfaturilor guvernului Romaniei.

In primul rand, viziunea politicienilor a fost mereu simplista:

  1. Ca ar trebui sa recastigam o piata pierduta dupa revolutie. Asta e o prostie, pentru ca piata aia era artificiala, vindeam in URSS prin mecanismele birocratice ale CAER (va dam ceasuri urate si voi ne dati mobila plictisitoare). Cat timp nu vinzi catre guvernul Rusiei, decidentii sunt consumatorii rusi si trebuie sa ii castigi pentru prima data, la concurenta cu restul lumii si cu producatorii locali.
  2. E o piata mare. Este, dar UE e si mai mare si mai usor de accesat.
  3. E o piata in crestere. Este, dar e si impredictibila.

De ce nu s-au inghesuit companiile romanesti? Iata cateva motive:

  1. E o piata instabila. Regimul Putin se foloseste in mod traditional de sanctiuni si de masuri abuzive cum ar fi deciziile sanitar-veterinare pentru a interzice importul bunurilor din tarile cu care nu se prea inteleg. Noi avem tot timpul potentialul sa ne certam cu Rusia lui Putin, pentru Moldova, ca parte a UE sau NATO, asa ca e foarte probabil sa suferi la un moment dat din cauza sanctiunilor.
    Din Indrumar de Afaceri cu Federatia Rusa, Publicat de Departamentul pentru Comert din Ministerul Economiei: „Produsele din Romania, de origine animala, nu pot fi exportate in Federatia Rusa si Uniunea Vamala (datorita rezultatelor negative ale inspectiei efectuate, in Romania in luna noiembrie 2012, de catre reprezentantii Serviciul Federal de supraveghere veterinara si fitosanitara din Federatia Rusa – ROSSELHOZNADZOR) „
  2. E o piata cu reglementari diferite. ISO nu este recunoscut, certificatele de calitate emise in Romania sunt egale cu zero, produsele trebuie sa aibe un certificat de calitate emis de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde, o institutie politizata. Detailistii care iti vand marfa trebuie sa certifice si ei calitatea, inscriptionarile trebuie facute conform standardelor rusesti etc. E scump sa te conformezi, dar mai ales este periculos pentru ca o comanda politica te scoate imediat din piata.
  3. Rusia e o tara corupta, in care competitorii locali sunt acasa si pot manipula institutiile de stat pentru a te scoate de pe piata.
  4. Rusia are tot felul de taxe si de obligativitati care iti scot bani din buzunar ca exportator. Exista tot felul de amenzi si sanctiuni care te pot lovi pe neasteptate, mai ales cand esti nou in piata si nu stii toate regulile.
  5. Produsele romanesti sunt subiect al taxelor vamale, ceea ce le afecteaza competitivitatea facandu-le mai scumpe decat produsele locale sau din tari cu care Rusia are acorduri vamale favorabile.
  6. Ca om de afaceri, preferi tarile in care te poti descurca cu limbile straine pe care le stii. Rusa e rar intalnita la oamenii de afaceri romani, iar engleza nu e foarte raspandita in Rusia.
  7. Nu poti avea incredere in justitia din Rusia, in caz ca ai un litigiu cu o companie locala sau cu guvernul Rusiei sau autoritatile locale rusesti.
  8. Nu avem o imagine buna in fata consumatorului rus si a companiilor rusesti. Unele produse romanesti au totusi o perceptie favorabila, din vremea CAER, cum ar fi mobila romaneasca.
  9. Ai nevoie de viza pentru a intra in Rusia si pentru a face afaceri in Rusia.

Daca romanii s-ar fi luat dupa guvernanti, azi am fi fost cu adevarat afectati de sanctiunile reciproce UE-Rusia. Asa, mai afectati sunt ei decat noi, pentru ca balanta comerciala le era favorabila cantitativ, desi ne era favorabila noua calitativ: ei exporta in Romania mai ales materii prime, noi exportam la ei mai ales produse prelucrate.

Inainte de povestea asta cu sanctiunile, comertul exterior cu Rusia era in crestere, inclusiv exportul nostru:

An  2008  2009  2010  2011  2012  2013
Total  5909,3  2810,9  3797,9  4343,9  4422,1  4986,8
Exp  897,7  716,3  1096,7  1417,0  1351,3  1839,7
Imp  5011,6  2094,6  2701,2  2926,9  3070,8  3147,1
Sold 4113,9 1378,3 1604,5 1509,9 1719,5 1307,4

Iata ce exportam noi la ei in 2013:

-vehicule -33,75%;
-masini,aparate si echipamente electrice -25,7%
-produse ale industrie chimice-12,4%
-produse diverse (mobila) -5,08%
-metale comune si articole din acestea – 4,85%
-materiale plastice -4,08%
-lemn, carbune din lemn-3,98%
-produse ale regnului vegetal-2,8%

Iata ce importam din Rusia in 2013:

-titei si produse petroliere – 64%
-gaze naturale-17,2%
-materiale plastice-3,2%
-minereuri-2,7%
-metale comune si articole-2,3%

Si iata principalii exportatori din Romania catre Rusia:

– Renault Industrie Roumanie, Arges
– Michelin Romania SA, Bucuresti
– Kronospan Romania
– Egger Romania
– Automobile Dacia SA
– ArcelorMittal Galati SA
– Pirelli Tyres Romania
– Terapia SA, Cluj
– Lafarge Ciment Romania
– Danfoss

Veti remarca faptul ca toate aceste companii sunt companii cu capital majoritar strain si nu romanesc.

Imi pare cu adevarat rau ca nu putem beneficia cu adevarat din vecinatatea economica cu Rusia, dar daca ar fi banii mei in joc, as gandi la fel ca majoritatea exportatorilor romani si nu m-as angaja in nimic spectaculos pe aceasta piata. As incerca sa vand ex works, de la mine din curte, prin parteneri rusi si mi-as face o strategie de repliere legala, in caz de sanctiuni: un parteneriat cu o companie din Serbia sau Belarus prin care sa vand in caz de sanctiuni, dar cu respectarea legii. Nu as permite ca exportul catre Rusia sa insemne mai mult de 10% din cifra de afaceri pentru a minimiza riscul.

In nici un caz nu m-as apuca sa invat rusa.

Azi am golit cosul de hartii de sub birou. Daca guvernul mai are sfaturi pentru mine, sunt pregatit!