Cum sa faci totul prost si totusi sa beneficiezi de increderea oamenilor?

duminică

28

Sep

119_shirt_yellowHai sa zicem ca esti o companie foarte puternica, in genul Coca Cola sau Intel si te bucuri de o mare incredere in randul consumatorilor tai. Cu toate acestea, la un moment dat compania noastra minune se gandeste sa faca o schimbare care e prost receptata de catre clientii sai. Ce se intampla atunci?

Stai putin, nu trebuie sa ne imaginam, pentru ca asta chiar s-a intamplat. In 1985 Coca Cola a inlocuit celebra sa bautura neagra, cu gust de caramel, cu o noua formula, „New Coke”. Produsul cel nou beneficiase de teste extensive care aratau ca oamenii il preferau vechii formule dar si principalului concurent, Pepsi. Il preferau cand nu stiau ce e in pahar. Reactia consumatorilor a fost severa: vanzarile s-au prabusit, iar fanii cei mai devotati companiei au provocat adevarate rascoale. Coca Cola a dat inapoi, a reintrodus pe piata Classic Cola si dupa putin timp a eviscerat complet noul produs din portofoliul sau.

Nenumarate alte cazuri similare arata ca oamenii penalizeaza prompt companiile lor preferate atunci cand acestea le dezamagesc. E firesc sa fie asa.

Mai putin fireasca este imensa incredere cu care crediteaza majoritatea cetatenilor statul.

Statul este incompetenta personificata. Nimic din ceea ce face statul nu este performant:

  • Daca luam pensiile, sistemul de pensii este un fel de schema Ponzi, un megacaritas conceput in ideea ca generatiile curente platesc pensiile celor retrase deja la pensie si vor fi platite de copii si nepotii lor la momentul pensionarii. Sistemul se prabuseste acum pentru ca, pentru prima data, noile generatii sunt mai putine numeric decat generatiile mai in varsta.
  • Sistemul de asigurari de sanatate merge pe acelasi principiu ca si cel de pensii. Nu exista nicio legatura intre cat contribui si ce primesti in loc si nu ai nici un drept sa influentezi destinatia contributiei tale. Serviciile sunt atat de proaste incat putem oricand acuza sistemul de sanatate patronat de stat de genocid.
  • Guvernarea e un caz atat de grav incat esecurile repetate, proasta gestiune si coruptia alimenteaza o tot mai periculoasa neincredere in mecanismele democratice.
  • Armata se bucura in general de o buna reputatie, dar istoria conflictelor militare ne arata ca odata pusa la incercare, armata dovedeste incompetenta, lipsa de pregatire si obedienta fata de politicieni. Poate parea dur, dar analizati deciziile catastrofale luate de armatele nationale in ultimii 100 de ani si va trebui sa recunoasteti ca managementul apararii este o afacere gestionata prost de catre stat.
  • Reglementarea si arbitrajul pe care statul ar trebui sa-l asigure statul e reflectat intr-un cadru legislativ care e aproape imposibil de gestionat, confuz, care invita la abuz, care ameninta sa distruga libertatile civile si economice.
  • Sistemul penitenciar e un dezastru: in loc sa contribuie la reeducare este un adevarat incubator de recidivism.
  • Transportul public e cu atat mai prost cu cat e mai public, adica CFR e mai prost decat transportul rutier.
  • Incapacitatea de a livra o infrastructura decenta contrasteaza cu sumele uriase cheltuite de stat in acest sens.

Nu exista domeniu in care statul sa se descurce decent, nici macar in comparatie cu niste standarde minime impuse pentru guvernare, nu in fata concurentei cu sectorul privat. Singura posibiltate ca o entitate de stat sa prevaleze in competitia cu una privata, este ca statul sa se foloseasca de puterea sa discretionara pentru a-si asigura daca nu monopulul, atunci cel putin exclusivitatea unei parti a cererii.

Mi-e dificil sa inteleg de ce oamenii isi tot pun speranta in stat si instutiile acestuia, in loc sa-si intoarca privirea catre sectorul privat, care a acoperit pamantul cu case, le-a umplut cu mobila, televizoare, frigidere pline etc.

Ne trebuie un guvern mic, cu puteri limitate, care sa nu mai incerce sa fie un actor in economie. Ne trebuie un guvern centrat pe drepturile omului, pe siguranta nationala, pe libertati si pe arbitraj, unul care sa apeleze la sectorul privat ori de cate ori este ceva de facut, unul care sa fie controlat de cetateni si nu de politicieni sau grupuri de interese economice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *